În perioada 6-7 noiembrie 2025, în Palermo, Sicilia, s-a desfășurat a 16-a sesiune plenară a Adunării autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM). În cadrul evenimentului, la care au participat mai mult de 40 de membri europeni și mediteraneeni ai ARLEM, s-au discutat perspectivele teritoriale pentru noul Pact pentru Mediterană, perspectiva locală și regională pentru consolidarea rezilienței în domeniul apei, precum și aspecte statutare ale ARLEM.
Raportul privind perspectivele teritoriale pentru noul Pact pentru Mediterana a subliniat rolul esențial al autorităților locale și regionale în calitate de „co-lideri” în punerea în aplicare a noului Pact pentru Mediterana. S-a pledat pentru trecerea de la participarea simbolică la implicarea activă în procesul decizional a autorităților locale și regionale în modelarea cooperării euromediteraneene. Raportul identifică mai multe teme urgente, inclusiv adaptarea la schimbările climatice (regiunea mediteraneeană se confruntă cu provocări sporite legate de climă, necesitând strategii localizate de adaptare), protecția civilă (sunt necesare mecanisme consolidate pentru a aborda în mod eficace dezastrele naturale și cele provocate de om), economia albastră (utilizarea durabilă a resurselor marine este vitală pentru creșterea economică și conservarea mediului), migrația (sunt necesare politici cuprinzătoare pentru gestionarea fluxurilor de migrație și integrarea migranților în comunitățile-gazdă).
În ceea ce privește perspectiva locală și regională pentru consolidarea rezilienței în domeniul apei, s-a precizat că regiunea mediteraneană, în special Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), se confruntă cu o criză gravă a apei, 15 dintre cele 20 de țări cu cel mai redus deficit de apă la nivel mondial fiind situate aici. În prezent, 180 de milioane de persoane din MENA suferă de deficit de apă, o cifră care se preconizează că va depăși 250 de milioane până în 2050 din cauza schimbărilor climatice. Secetele prelungite și inundațiile masive amenință disponibilitatea apei pentru consumul uman, agricultură, industrie și energie. Creșterea populației, urbanizarea și creșterea cererii industriale și de irigații escaladează stresul hidric, sporind riscul de conflict și instabilitate. Administrațiile locale din zona mediteraneeană se confruntă cu mai multe provocări: centralizarea instituțională limitează implicarea locală în gestionarea apei, în timp ce limitările financiare încetinesc proiectele de infrastructură și inițiativele la scară mică. În plus, administrațiile locale nu dispun adesea de capacitatea tehnică necesară pentru planificarea și punerea în aplicare eficace a proiectelor în domeniul apei. Pentru a aborda aceste provocări, s-au recomandat câteva măsuri: prioritizarea apei în agendele politice, elaborarea unor strategii cuprinzătoare pentru utilizarea inteligentă a apei, adoptarea unor abordări integrate și pe mai multe
niveluri pentru implicarea tuturor părților interesate și capacitarea administrațiilor locale prin implicarea acestora în procesul decizional și prin furnizarea de sprijin financiar, promovarea cercetării și inovării, sprijinirea practicilor noi și tradiționale de gestionare a apei și consolidarea cooperării regionale prin programe internaționale și sesiuni de formare.
În cadrul evenimentului, dna Dubravka SUICA, comisar european pentru Mediterană a prezentat și Pactul pentru Mediterana, lansat de Comisia Europeană la 16 octombrie 2025, un nou cadru strategic lansat în comun de Comisia Europeană și de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate în 2025. Acesta vizează consolidarea și modernizarea parteneriatului euro-mediteraneean la treizeci de ani de la Declarația de la Barcelona. Pe baza Noii agende pentru Mediterana din 2021 și a planului său economic și de investiții, pactul propune o schimbare de paradigmă către un spațiu mediteraneean comun bazat pe coproprietate, cocreare și responsabilitate partajată între UE și zece parteneri sud-mediteraneeni (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria și Tunisia). Aceasta urmărește să promoveze pacea, prosperitatea și reziliența în contextul provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, instabilitatea din Orientul Mijlociu și Sahel și tranziția energetică și demografică. Pactul este organizat în jurul a trei piloni principali (oameni, economie și securitate):
- Oameni – Forța motrice a schimbării și inovării. Crearea unei universități mediteraneene cu campusuri în întreaga regiune, diplome comune și programe de mobilitate. Extinderea programului Erasmus+, a acțiunilor Marie Skłodowska-Curie și a programelor de formare profesională pentru a elimina decalajele în materie de educație și de ocupare a forței de muncă. Instituirea unei Adunări Parlamentare a Tinerilor din Mediterana și a unui serviciu civic mediteraneean pentru capacitarea tinerilor și a comunităților locale. Lansarea unei inițiative euro-mediteraneene pentru cultură, sport și turism, inclusiv a „căilor culturale mediteraneene” și sprijinirea industriilor creative.
- Economie – economii mai puternice, durabile și integrate. Dezvoltarea unei inițiative transmediteraneene privind energia din surse regenerabile și tehnologiile curate (T-MED) pentru a stimula energia din surse regenerabile, interconexiunile de rețea și parteneriatele industriale. Lansarea StartUp4Med și a platformelor de investiții pentru a sprijini MIMM-urile, femeile antreprenoare și transformarea digitală. Crearea unei oferte de afaceri tehnologice pentru a extinde infrastructura digitală securizată, 5G, centrele de date și cooperarea în domeniul IA. Consolidarea cadrelor comerciale și de investiții, a lanțurilor de aprovizionare durabile și a accesului la finanțare în cadrul strategiei „Global Gateway” și al IVCDCI – Europa globală. Sprijinirea unei economii albastre durabile, a rezilienței în domeniul apei și a inițiativelor economiei circulare pentru a aborda provocările în materie de climă și biodiversitate.
- Securitate – Pregătire și gestionarea migrației. Instituirea unui Forum UE-Med pentru pace și securitate și consolidarea cooperării în cadrul misiunilor PSAC, al securității maritime și al combaterii terorismului. Crearea unui mecanism mediteraneean de pregătire pentru dezastre, care să includă sisteme de alertă timpurie, rețele de securitate alimentară și un centru european de combatere a incendiilor în Cipru. Dezvoltarea unor cadre comune pentru guvernanța migrației, inclusiv parteneriate pentru atragerea de talente, returnări voluntare și protecția refugiaților. Lansarea MED-OP, o platformă de cooperare judiciară și în materie de aplicare a legii pentru combaterea criminalității organizate, a terorismului și a traficului de persoane. S-a precizat și faptul că pactul va fi pus în aplicare printr-o structură de guvernanță comună UE-Mediterana de Sud, coordonată de Comisia Europeană, SEAE și sprijinită de Uniunea pentru Mediterana, de autoritățile regionale și de societatea civilă. Un plan de acțiune specific va fi adoptat în 2026 și actualizat periodic, transformând pactul într-un parteneriat politic, economic și uman pe termen lung pentru o Mediterană unită și rezilientă.
În cea de-a doua parte a sesiunii plenare, s-au discutat aspectele statutare ale ARLEM, respectiv componența biroului, revizionarea procedurilor ARLEM, prezentarea planului de activități pentru 2026 – 2030, activitățile viitoare ale ARLEM. S-a precizat faptul că planul de acțiune al ARLEM pentru perioada 2026-2030 prezintă modul în care Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană va sprijini noul Pact UE-mediteraneean prin consolidarea guvernanței și a cooperării locale în contextul instabilității regionale și al provocărilor climatice. Acesta se axează pe două priorități: construirea unor orașe mediteraneene reziliente prin tranziții verzi și albastre (reziliența la apă, protecția zonelor costiere, protecția civilă) și capacitarea oamenilor prin intermediul antreprenoriatului în rândul tinerilor, al creșterii socioeconomice favorabile incluziunii și al dialogului intercultural. ARLEM urmărește să se asigure că autoritățile locale și regionale joacă un rol central în punerea în aplicare a pactului, promovând diplomația în domeniul climei și parteneriatul cu Uniunea pentru Mediterana și cu alți actori regionali.
Asociația Comunelor din România a fost reprezentată la acest eveniment de dl Emil DRĂGHICI, primarul comunei Vulcana-Băi, jud Dâmbovița, membru al Comitetului European al Regiunilor și al ARLEM, însoțit de o delegație formată din dna Cosmina-Ramona PANDELE, primarul comunei Berceni, jud Prahova, dl Alexandru FUICĂ-HAISLER, primarul comunei Negrilești, jud Galați, dl Dorinel SOARE, primarul comunei Niculești, jud Dâmbovița, dl Fănică POPA, primarul comunei Bolotești, jud Vrancea, dl Nicolae-Liviu DASCĂLU, primarul comunei Mărăcineni, jud Argeș, dl Robert-Viorel NICA, primarul comunei Lipănești, jud Prahova și dl Adrian MIROIU-LAMBA, directorul executiv al ACoR.
