A patra rundă de consultări dintre structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și reprezentanții Guvernului României

Marți, 29 iulie 2025, în cadrul procesului de analiză privind al doilea pachet al reformei administrației, reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACoR) au participat la reuniunea organizată la Palatul Victoria, unde au continuat consultările dintre structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și reprezentanții Guvernului României: prim-ministrul Ilie-Gavril BOLOJAN, viceprim-ministrul TÁNCZOS Barna și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, CSEKE Attila-Zoltán.

Din partea Asociației Comunelor din România (ACoR), au participat: Emil DRĂGHICI, președintele ACoR, primarul comunei Vulcana-Băi, județul Dâmbovița, Mariana GÂJU, prim-vicepreședintele ACoR, președintele Filialei Județene Constanța a ACoR, primarul comunei Cumpăna, Radu-Florin ABRUDAN, vicepreședinte al ACoR, președintele Filialei Județene Cluj a ACoR, primarul comunei Ciucea, Valentin-Dumitru-Ioan IVAN, vicepreședinte al ACoR, președintele Filialei Județene Sibiu a ACoR, primarul comunei Sadu, Constantin STROE, prim-vicepreședintele Filialei Județene Dâmbovița a ACoR, primarul comunei Șotânga, Dan CÂRLAN – Corpul Profesional al Secretarilor Generali ai Comunelor din România (CPSGCoR), Ștefan SBIERA – președintele Corpului Profesional al Secretarilor Generali ai Comunelor din România (CPSGCoR) și Daniela-Irina ȘOFINEȚI, consilier administrație publică în cadrul ACoR.

În deschiderea reuniunii, premierul Ilie-Gavril BOLOJAN a declarat:

Dragi colegi, dacă plecăm de la premisa că nu suntem de acord cu această reformă și ne facem că facem reforma, nu rezolvăm nimic. Mai clar: putem pleca de la ideea că suntem de acord cu reforma, dar nu acceptăm nimic din ce propune ea.”

În cadrul reuniunii, împreună cu dl. ministru CSEKE Attila-Zoltán, au fost analizate toate propunerile primite de la structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

Reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACoR) au înaintat propunerile și observațiile rezultate ca urmare a consultării comunelor membre – referitoare la proiectul Legii privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dintre care menționăm:

  1. în ceea ce privește mobilitatea și mandatul limitat pentru funcția de secretar general (cinci ani  plus un an prelungire) – măsura a fost eliminată;
  2. referitor la criteriile de evaluare a funcționarilor publici – acestea se vor modifica față de forma propusă în acest proiect de act normativ;
  3. exercitarea funcției publice cu fracție de normă – reprezentanții ACoR au susținut ferm aplicarea acestei prevederi numai pentru posturile create după intrarea în vigoare a legii, nu și  pentru cele existente;
  4. stabilirea numărului de personal – reprezentanții ACoR au solicitat menținerea limitelor stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările și completările ulterioare – în raport cu populația;
  5. în ceea ce privește procedura de stabilire a numărului maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, reprezentanții ACoR au solicitat eliminarea diferențierii pe categorii de unități administrativ-teritoriale care au aceeași grupă de populație. S-a stabilit astfel faptul că nu va exista un decalaj major între orașe și comune, orașele vor avea un supliment, dar indicatorul de referință va fi populația recenzată în anul 2021;
  6. referitor la numărul de consilieri personali de la cabinetele primarilor și ale viceprimarilor, s-a agreat faptul că va rămâne un post pentru primarii comunelor sub 10.000 de locuitori; iar viceprimarii nu vor avea consilieri personali;
  7. cu privire la numărul posturilor prevăzut pentru serviciul public de poliție locală, s-a agreat faptul că va exista un post pentru fiecare 1.200 de locuitori.

Restul prevederilor propuse în proiectul de lege rămân neschimbate. Reprezentanții ACoR au subliniat că forma finală a actului normativ va fi esențială pentru a decide eventuale noi intervenții și propuneri de modificare.

Alte aspecte importante luate în discuție au vizat: înghețarea transferurilor între instituții, reducerea cu 20% a numărului de posturi, precum și situația derulării Programului național de investiții „Anghel Saligny”.

În acest sens, a fost prezentată situația la zi a Programului național de investiții:

  • facturile încărcate în platformă sunt în valoare de 3,7 miliarde lei;
  • bugetul alocat pentru anul 2025 este de 3,6 miliarde lei.

S-a menționat faptul că, în situația în care nu se identifică resurse suplimentare de la alte ministere, investițiile vor fi prioritizate în funcție de criteriile ce urmează a fi stabilite prin proiectul Ordonanței Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice – aflat în dezbatere publică, iar până la clarificarea cadrului bugetar, nu se vor mai semna contracte noi.

Totodată, a fost analizat impactul reformei impozitării proprietății, un jalon important în cadrul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și modul în care aceasta va influența comunitățile locale, în special cele rurale.

Reprezentanții ACoR au subliniat necesitatea ca, orice măsură de reformă să țină cont de realitățile și nevoile specifice mediului rural, astfel încât să se asigure funcționarea eficientă a administrației publice locale și prestarea adecvată a serviciilor publice către cetățeni.

Asociația Comunelor din România își reafirmă disponibilitatea de a contribui activ la procesul de reformă, prin propuneri concrete și prin promovarea unui dialog instituțional transparent și constructiv.

Asociația Comunelor din România rămâne activă și angajată în procesul de consultare, pentru ca interesele comunelor să fie respectate și reprezentate cu responsabilitate în reformele ce vizează administrația publică locală.